vineri, 21 septembrie 2012

Poate maine...

Mintea mi-e ravasita.
Parca am intrat intr-un joc, in care adversarul sunt tot eu.
Parca sperantele erau de sticla, si eu, le-am spart cu sageti.
Suna a desen animat, dar e o adevarata arta dramatica.
Mi-am invatat scenariul.
Am invatat sa zambesc cu ochii si sa plang cu sufletul.
Am invatat sa ma despart de iubire pentru a intampina ura.

Am invatat sa pierd, sa ma ridic cand sunt doborat.
A durut, dar am continuat sa zambesc,
Desi sufletul imi era de mult amortit la morga.
Am fost eu, am ras si m-am bucurat de viata.
Am fost eu, am plans si am avut ganduri sinucigase.
Am fost eu, si am ascultat povestile lor.
Am fost eu, am urlat inauntrul meu si am facut lumea sa se cutremure.
Am vazut cu ochii mei cum se naste in suflet speranta

Si am inchis ochii cand am fost nevoit sa o distrug.
E un sentiment pe care nu il doresc nimanui.
E un razboi pe care e mai bine sa-l port eu pentru toti.
M-am invatat cu durerea, cu raul.
Fac parte din mine acum.
Poate am un nou inceput.
Cine stie, poate s-a nascut si pentru strada mea soarele
Si vrea sa-si faca vazute si simtite razele stralucitoare.
Poate mai exista speranta si pentru sufletul meu.
Dar nu azi.
Poate maine...

joi, 20 septembrie 2012

Din cauza ta

A fost frumos cat a fost
Dar acum totul s-a dus
Privesc in urma fapta
Care astazi m-a rapus .

M-ai transformat in ceea ce sunt
Ce n-am crezut vreodata ca o sa fiu ,
Din cauza ta astazi am ajuns
Sa nu mai am nici-un gand .

Ma uit in goliciunea timpului
Si nu vad nimic in el ,
Doar sunetul tristetii fluierand
Si atingandu-ma nitel .

Imaginea singuratatii ma apasa
Incerc insa sa evadez ,
Din lantul ce ma inconjoara
Si ma raneste nitel cate nitel .

M-ai facut sa n-am sperante ,
Mi-ai spulberat si ultimul vis ,
Nu mai stiu ce e iubirea
Acum in mine sunt pustiu .

Nu mai pot ierta greseli
Nici macar celor din jur ,
Nu imi mai suport norocul
Care a venit prea tarziu .

Gandurile rele n-au intarziat sa apara
Si sa puna stapanire pe mine ,
Cum nici tu nu ai intarziat sa dispari
Si sa ma abandonezi in pustiu.

miercuri, 19 septembrie 2012

Un nou stil .

Este noul stil
Nu accept critici ,
O doza noua de aspect
Astepand replici .

Nu l-am imprumutat
Ci doar l-am dedicat
Noul stil imi apartine
Si este scris doar de mine .

Nu ma laud cu asta si nici nu urmaresc
Vreau doar sa scriu despre ceea ce traiesc ,
Sa ma descriu prin ceea ce gandesc
Si sa va impartasesc tot ceea ce traiesc .

Aplicand putin umor de calitate
Si o doza de actualitate
O doza de nebunie accentuata
Si de stupizenie curata .

Greseli facute intentionat
Si rime de nerespectat ,
Cacofoniile apar la greu
In noul stil al meu.

Este doar o latura a poeziei
Pe care vreau sa o incerc
Si prin care vreau sa fie
Poezia - o metoda de veselie .

Sper ca veti aprecia noul stil
Din care voi compune poezii ,
Si din care va voi transmite
Trairi , emotii si gandiri .



P.S. Prin acest stil voi transmite emotii si sentimente dar intr-un mod putin amuzant.