Cateodata nu-i asa usor sa gasesti cuvinte in a exprima ce simt cand esti langa mine.
Si totusi nu esti.Dar macar ai fost.
Cu cat suntem mai mult impreuna, cu atat mai mult imi dau seama ca tot ce am vrut ai fost tu.
Si totusi nu mai suntem.
Ce pot sa spun. Tu nu ai facut decat sa-mi arati ca visele pot deveni realitate.
Cu atat inteleg ca tot ce am vrut, ai fost.
Si in fiecare zi te vreau alaturi, langa mine, sa-mi iei mana si sa mi-o strangi.
Nu mai vroiam sa fiu singur. Si totusi sunt.
Zilele sunt mai scurte acum. Noptile mai lungi.
Negre, si albe. Si cauti totusi o lumina, sau doar…lumina.
Pe care o gasesc in sfarsit in ochii tai.
In ochii tai mai luminosi ca soarele, si care m-au umplut de dragoste. In ochii tai. Care nu mai sunt. Sa nu-i inchizi niciodata pentru mine.
Si totusi i-ai inchis.
Da, stiu, acum stiu, iti ia o viata intreaga sa pastrezi tot ce ai si sa nu-i dai drumul.
Eram singur inainte sa te cunosc. Si m-ai vindecat. Cat timp ai fost. Si acum nu-mi mai esti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu